Cadrul juridic privind funcționarea ONG nu a suferit modificări majore, eforturile principale ale reprezentanților societății civile concentrându-se pe blocarea inițiativei din 2017 care ar fi adus o restrângere a capacității organizațiilor neguvernamentale și sancțiuni care s-ar fi soldat chiar și cu dizolvarea acestora. Cu toate eforturile de advocacy ale sectorului ONG și cu susținere internațională din partea Comisiei de la Veneția și a OSCE, propunerea legislativă a rămas pe agenda camerei decizionale a Parlamentului României, putând fi oricând rediscutată și adoptată. Având în vedere faptul că anul 2019 a marcat o schimbare majoră a forțelor politice, în special ca urmare a rezultatului alegerilor europarlamentare și prezidențiale, ONGurile au beneficiat de mai puțină atenție decât în anii precedenți, iar cadrul legal al acestora a rămas în general stabil. Principala modificare din domeniul legislativ a fost adoptarea Legii 129/2019, care transpune a 4-a Directivă UE anti-spălarea banilor și care a impus ONGurilor o serie de obligații suplimentare de raportare a beneficiarilor reali. Aceste obligații de raportare reprezintă o birocrație nejustificată și dificil de îndeplinit de către majoritatea ONGurilor, ținând cont de neclaritatea termenului de beneficiar real și de faptul că declarația trebuie întocmită la notar și transmisă anual sau ori de câte ori apar modificări. Accesul limitat la resurse financiare continuă să fie o problemă semnificativă pentru majoritatea ONGurilor, ceea ce le limitează drastic capacitatea de acţiune și de îndeplinire a obligațiilor legale. În anul 2019, Centrul pentru Legislație Nonprofit și-a îndreptat atenția înspre îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea publică a activităților nonprofit din fonduri publice, reușind să depună în Parlamentul României un set de amendamente susținut de parlamentari din cele patru partide politice reprezentative. Demersul s-a bazat și pe un proces de consultare, implicând sute de organizații în evenimente organizare atât la nivel regional cât și național. Preocuparea pentru dezvoltarea antreprenoriatului social a fost, de asemenea, o direcție strategică pentru organizație, reușind inițierea unor proiecte destinate tinerilor antreprenori sau înființării de întreprinderi sociale. Raportul poate fi descărcat de aici în limba română, și de aici în limba engleză.
Link descarcare raport
EN https://www.clnr.ro/wp-content/uploads/2021/06/Raport-Anual-CLNR-2019-ENG.pdf
RO https://www.clnr.ro/wp-content/uploads/2021/02/Raport-Anual-CLNR_2019.pdf